Boooon, c’est moi, mircoix

Din ciclul “long time listener, first time caller” apar si eu de dupa nametzi, tzop tzop un iepure de camp (nup, inca n-a venit pastele) cu o parere (pe scurt) despre cum s-au desfasurat lucrurile prin Galazzi.

Suit in tren ne-am (gen yoda, haha) pe la orele 9:10 AM, unu mai chiaun ca altu’ (personal, dupa 3 ore de somn… concert OCS, party & shit ) hotarati nu alta sa ajungem in Galazzi fara doar si poate. Zis si facut, am strabatut 230 km prin scumpa tara, zeita fauna a reusit sa ne reaminteasca de caprioare (erau vreo 6) ce zburdau pe campii precum si iepurii tzopaitori, metaforic… delfinii inotau pe langa barca am putea spune  si nu alta. Din pacate nu ne-am bucurat decat optic de animalutze… culmea, cum era sa sarim din tren fix in carca minunatelor vietati imblanite, that’s a no-no !( morala: 1 unele lucruri trebuiesc lasate asa cum sunt si 2, sa ne multumim cu ce avem. Nu mai lungesc povestea cu drumul la dus si adaug doar atat: n-a reusit unu’ din noi sa inchida un ochi, cine stie – poate de la caprioare, poate de la vibe-ul “drumetiei” sau poate de la orbitoarea zapada presarata de-a lungul peisajului….. Gata !
Am ajuns, in Galazzi ne-a intampinat Claudiu (salut Claudiu!), el si “mainile lui drepte” ne-au dus la hotel unde ne-am hodinit numai un pic decat sa ne tragem suflul, ca apoi sa o intindem spre cafeneaua Geenie. Dupa ce ne-am alaptat cu ce alceva decat cafea si ceai (unii si alcool, eu nu! – prea devreme, nu-i asa?! ) am pasit incet dar sigur (uneori gheata doare, alteori te racoreste ) spre club Scena unde a avut loc proba de sunet, acustica ne-a “impotmolit” putin, dar i-am venit de hac si ne-a devenit in scurt timp prietenoasa. Si uite asa… s-a facut seara, nu ne desparteau decat ~ 2 ore pana la rock’n'reala ( aproximarea ei sa fie… ce-i drept nu mai stiu).
Intoducerea pe scena ne-a fost facuta de un tip simpatic and then… “let the shakedown begin”, ca intotdeauna cei 4 imparteau scena Horia, Bogdan, Gopo si cu mine, am reusit as spune sa tinem tinerii(/ele predominant) intr-o stare alerta, de zbucium si isterie glumesc, erau voiosi, dar i-am si relaxat, apropiat de noi destinzandu-i, aveau nevoie de asta . Per total cantarea a fost grozava, ne-am simtit foarte bine cu publicul galatean si ne-a surprins cooperarea inlesnita si cu asta spun Bravo Galati ! tineri si dornici, va spun eu ca asa sunt . Dupa 3 biss-uri, am coborat de pe scena, urmand o avalansa de poze din partea fanilor (sunteti, nu? nu ma fac de ras, nu ?! haha ). Dupa gig ne-am relaxat in aceeasi cafenea din care am pornit spre club, unde am petrecut pana spre orele 3-4 ale diminetii, am cunoscut oameni cu chef si placuti noua fiecare cu caterinca lui. Gata !
Nu e gata mah ! Dupa relaxare, veni vremea somnului dulce, ne-am luat la revedere de la Geenie cafe, cei care au ramas cu noi de la concert inclusiv George Enescu ) (i’m not joking) si uite asa in fata cafenelei ne-a surprins o ninsoare ca de Craciun. La hotel ne asteptau paturile moi in care urma sa ne petrecem noaptea, scurta noapte, somn usor.
A doua zi, ne-am bucurat indestulat de un mic dejun proaspat pentru drumul ce urma sa-l avem inapoi spre casa. De la hotel am fost condusi pana la gara de Claudiu & Co unde ne-am luat ramas bun de la Galati si la tot ce ne-a oferit pe parcursul sederii noastre cu speranta ca intr-o buna zi, vom reveni cu dor si drag.

Ou revoire Galazzi!

Drumul spre casa a fost fara prea multe peripetii, in afara de avertismenul din Urziceni, unde de jumatate de ora nu intra si nu pleca absolut nici un tren spre fericirea noastra… am intrat si am si plecat dupa circa 5 min… rock on ! … ningea tot mai dens si rafale puternice de fulgi loveau vagoanele in viteza mai sa le doboare pe camp unde mii si mii de calatori au… (hai ma ca nu era chiar asaaaa !!! pleaca de aici, bine mah…fie, glumeam oricum. hihi ). Fericiti am fost ajunsi in Gara de nord cu doar 30 minute intarziere, adica dupa ce s-a declarat oficial cod galben…noi ne-am scos, asa-i sau nu-i asa ?

Inchei prin a le multumi organizatorilor evenimentului, au facut treaba buna la fel si celor prezenti la concert, declar we shall be back, grazzi Galazzi.

Sper sa nu va inunde zapada ce va sa se topeasca ! In primarii avem incredere, riiiiiiiiight !!! haha

Spread the Moood, not your legs, bye bye

Mircoix dehors

Tags: nameti teferi galazzi grazzi